sâmbătă, 23 iulie 2016

Un subiect

                     Nu stiu sa pastrez oamenii in viata mea. De asta nu ma astept sa ramana nimeni. Si intotdeauna prefer sa ma conving de asta de la inceput. Asa ca ii testez. Ma dezvalui furtunos, brutal, fara ocolisuri, ma alint, ma oftic, enervez, bulversez, merg la deruta, fac crize de gelozie si lista continua. Nu stiu de ce ma mai surprinde si astazi ca nu vede nimeni ce fac eu aici.
        
                     Stim sa citim foarte bine mastile, dar dincolo de ele devenim brusc niste analfabeti.

 This is not a good day... 
A.C.

vineri, 22 iulie 2016

Ea


                Azi e despre Ea. Ea este acea fata cu putini prieteni buni, care nu are nevoie de nimeni, acea fata care rade tare la propriile ei glume. Acea fata care are asteptari mari de la fiecare om din viata ei. Care crede in bunatate, dreptate... Careia nu-i pasa de ceea ce cred cei din jur sau ce gandesc. Ea este aceea care se enerveaza pe tine, iti inchide telefonul, apoi te suna inapoi si isi cere s-o ierti! Acel gen de fata care-si va pune toata increderea in tine pana cand ii vei da un motiv sa nu o mai faca.

                Ea este fata care nu v-a pleca de langa tine atunci cand vei avea nevoie de ea; acea fata care se v-a da peste cap pentru a te inveseli pe tine. Ea este fata care nu doarme niciodata fara ursuletul acela de plus cu care a crescut; ea este fata care spune ca nu este sensibila, desi intreaga ei fiinta spune contrariul. Ea este fata care nu se v-a renunta la persoana ta daca chiar crede in tine.

                Ea este fata aceea care plange la filmele triste; care considera ca oamenii au pierdut ceea ce conteaza cu adevarat: sa-ti ajuti si iubesti aproapele. Fata care se gandeste ca sunt milioane de persoane in intreaga lume care au posibilitatea sa-si cumpere 5 masini pentru a-si satisface placerile, dar nu pentru a ajuta persoanele care au cu adevarat nevoie. Care se gandeste ca pentru unii lux inseamna case, masini, un salariu enorm; iar pentru acea parte a lumii pe care putini o vad, luxul este reprezentat de apa potabila si paine sau un simplu acoperis deasupra capului.

               Ea este acea fata care crede ca poti iubii o persoana pentru totdeauna.

A.C. nu a uitat!

marți, 19 iulie 2016

miercuri, 23 septembrie 2015

Intre ciocan si nicovala...

          Ma gandeam ca nu am mai scris de ceva vreme. Si m-am gandit ca acesta este momentul potrivit. Ma voi gandi la tine... 

                       Ii admir cu invidie pe cei veseli și nepasatori, pe cei niciodată vizitati de indoieli, de remuscari, de ambitii, de planuri de viitor. Inca ma gandesc la lupta apriga dintre ce vrem si ce meritam de fapt. Inca ma gandesc la acele indoieli care-mi bantuie mintea si nu-mi lasa sufletul sa respire. Si stii? Undeva adanc in mine, ceva iti da dreptate. Eu nu stiu sa nu-mi pese, eu nu pot fi indiferenta sufletului tau. Ma gandesc sa plec acum. Pentru ca niciodata nu am plecat cand a trebuit. Mereu am asteptat ca dezamagirea sa atinga cote maxime, iluziile sa-mi orbeasca simturile, iar durerea sa-mi inunde sufletul. Ma gandesc sa plec, sa las in urma mea fericirea pe care ochii mei o exprimau cand eram cu tine, sentimentele, vorbele spune sau nespuse, regretul ca daca as fi fost ca tine.. poate ar fi fost bine. Ma gandesc sa las in urma copilul care eram cu tine... Nu pentru ca nu-mi place, ci pentru ca nu merge asa. Nu are rost. Si ajungem in acel punct din viata cand simtim nevoia unei pauze sufletesti. Libertate. Sa ne punem in ordine gandurile si pe o scara, prioritatile.

Pentru ca TU schimbi TOT... A.C.

joi, 10 septembrie 2015

                          Zilele acestea ploioase ma duc cu gandul departe... exceptand faptul ca sunt deprimante si reci, ma duc cu gandul la schimbare. O noua tunsoare, un nou make-up (poate unul mai clasic), un nou stil vestimentar, stiti.. genul asta de schimbari, nu vom uita insa nici de noi prioritati. Postarea asta m-am gandit sa contina acele ganduri nocturne atunci cand sufletul nu este in stransa legatura cu mintea, ceva detasat, pe o scara mijlocie a importantei.
                          Genul acela de ganduri la care te gandesti atunci cand fumezi o tigara pe balcon, in toiul noptii pentru simplul motiv al linistii apasatoare, al dorului...
Ma gandeam sa ma vopsesc, poate un blond. O decizie ce cantareste greu, avand in vedere brunetul ce ma defineste de ani buni. Poate odata cu schimbarile, vine si linistea sufleteasca, dezordinea din sine poate prinde un inteles pentru " de ce? cum? poate... daca...".  Hahaha, stiu ca si voi ati simtit asta la un moment dat. Cu totii o simtim. Ne simtim ciudati, dificili, nu ne convine nimic, morocanosi, greu de multumit. O sa fie bine! Cateodata ajung sa cred ca in aceste momente am nevoie de o imbratisare, o cafea si 500.000$  :)))  Da, asa e.

Pusa pe sotii, A.C.

sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Eu...

Ai vrut sa vezi cum sunt eu, fara sa fiu nebuna, 
                                                                    agitata 
                                                              sau 
                                                                   indragostita de trecut. Aici sunt EU!

                       Crede-ma, sunt greu de iubit, pretentioasa si complicata! Nu o sa ma indragostesc din prima de tine. Probabil imi vei parea prea copil, prea arogant sau deloc genul meu. Va trebui sa ai acel "ceva" pentru a-mi schimba parerea. Nu o sa-ti spun "te iubesc" in prima saptamana, cum se procedeaza in ultima vreme. De fapt nu o sa-ti spun "te iubesc" pana nu o sa o simt si poate dura luni intregi. Nu o sa fac tot posibilul sa te vad decat daca sufletul meu va plange de dorul tau. Nu o sa-ti fac crize de gelozie daca iesi in oras fara mine si nu o sa te sun de 10 ori doar pentru ca nu ai auzit telefonul, te joci, ai treaba sau ... nu vrei sa-mi raspunzi (nu e exclus).    


                       Nu o sa-mi placa brusc acelasi gen de muzica pe care il asculti tu si nici aceleasi lucruri pe care tu le adori. Nu o sa mor de nerabdare sa-ti cunosc parintii, fratele sau sora...dar, nici patul tau nu vreau sa mi-l prezinti pana cand nu o sa simt asta. Nu o sa facem 45769 de poze impreuna. Daca nu o sa ma suni, nu o sa fac eforturi sa vorbim. (la inceput) Daca si dupa vei da dovada de indiferenta, atunci nu vor mai exista eforturi din partea mea. O sa spun foarte rar "iarta-ma" si mai niciodata nu o sa renunt la orgoliu, cu atat mai putin daca am dreptate. Asta pana nu te voi iubi. Daca vei reusi sa-mi intrii la inima, vei face cunostinta cu cea mai dulce, provocatoare si atenta iubita. Pana atunci nu. Dar va trebui putin efort din partea ta daca vrei sa ajung sa fiu asa.


                       Si totusi imi rezerv dreptul de a ma comporta ca o scorpie, daca sunt tratata prost! Pot ierta aproape orice daca ai un argument bun si imi arati ca iti pasa. Dar nu voi ierta, nici macar cu gandul lipsa ta de interes sau atentie. 

Pentru ca ... 2015 aduce schimbarea. A.C.

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Rabdare



E vorba despre rabdare...


                        Eu... nu imi permit sa ma ratacesc inca o data. Nu pot sa fac asta. Nu am niciun drept, fata de mine. Cand m-am regasit, pe jumatate cel putin, nu pot sa am tupeul sa ma pierd iar. Uneori nu mai avem puterea sa cautam sau macar sa asteptam. Eu? Eu niciodata nu am avut rabdarea necesara sa astept. Si atunci, ne multumim cu jumatati de masura, cu sferturi de viata, cu resturi sau incercari de orgasme, picaturi de bucurie, niste firimituri. Si atunci totul devine trist. Niciodata nu am stiut sa nu-mi mai pese. Niciodata nu am stiut sa iubesc cu jumatati de masura. Mi-am pus sufletul pe tava ca si cum ar fi fost o bucatica de plastic si am lasat-o acolo. Am lasat bucati din mine fiecarei persoane importante din viata mea. Si asa am ajuns aici, acum, goala. Goala pe interior.
                     


            Ma intreb... Ce faci? Unde esti? 
Pentru ca... mor de nerabdare sa te aud! A.C.

vineri, 26 decembrie 2014

Maruntis de ... noapte buna!

       

          Concluzii? 
Dacă n-aş avea sentimente, aş putea deveni cea mai inteligentă femeie de pe pământ.

                        Tind sa cred ca am intotdeauna dreptate. Stiti care e treaba cu noi, femeile? Rabdam, avem atat de multa rabdare si ne sacrificam, si luptam... luptam pana nu mai ramane nimic intreg in interiorul nostru. Luptam pentru ceea ce iubim pana nu mai ramane nimic din noi, din ceea ce am fost. Si ajungem in situatii... limita, sa le numim, cand explodam si luam unica decizie corecta.

              
                    Cand punem capat unei relatii, o facem definitiv. Si daca cumva ne intoarcem, nu este pentru ca ne e dor de certurile frecvente, neintelegerile sau dorul acela de ceea ce obisnuia a fi candva. Ne intoarcem pentru o scurta perioada pentru acea siguranta, pentru acea obisnuinta, pentru "cel putin pe el il cunosc". Toate datorate acelei temeri de singuratate. O putem numi... impacare temporara.


                  Pentru ca... ar fi trebuit sa plec!  A.C.

joi, 25 decembrie 2014

Inceputuri...

                   
 Sfarsitul unui inceput

          Zambetul tau mi-a ramas intiparit in minte si nu-i pot da Delete. A aparut din senin si cand zambesti uit de tot, dar si cel mai frumos zambet are o parte intunecata... mai intunecata decat te gandesti ca ar putea fi, mai adanca decat ti-ai fi imaginat ca e si mai insetata de razbunare decat ai fi crezut vreodata. Pentru ca toate lucrurile frumoase au si parti urate. Pentru ca toate persoanele bune sunt si rele, pentru ca albul este alb... dar poate fi si alb sters.



Pentru ca uitasem sa-i dau post... :) A.C.

miercuri, 27 august 2014

You :)

”- Write something about me”, he said.
“- Break my heart first."