sâmbătă, 27 decembrie 2014

Rabdare



E vorba despre rabdare...


                        Eu... nu imi permit sa ma ratacesc inca o data. Nu pot sa fac asta. Nu am niciun drept, fata de mine. Cand m-am regasit, pe jumatate cel putin, nu pot sa am tupeul sa ma pierd iar. Uneori nu mai avem puterea sa cautam sau macar sa asteptam. Eu? Eu niciodata nu am avut rabdarea necesara sa astept. Si atunci, ne multumim cu jumatati de masura, cu sferturi de viata, cu resturi sau incercari de orgasme, picaturi de bucurie, niste firimituri. Si atunci totul devine trist. Niciodata nu am stiut sa nu-mi mai pese. Niciodata nu am stiut sa iubesc cu jumatati de masura. Mi-am pus sufletul pe tava ca si cum ar fi fost o bucatica de plastic si am lasat-o acolo. Am lasat bucati din mine fiecarei persoane importante din viata mea. Si asa am ajuns aici, acum, goala. Goala pe interior.
                     


            Ma intreb... Ce faci? Unde esti? 
Pentru ca... mor de nerabdare sa te aud! A.C.

vineri, 26 decembrie 2014

Maruntis de ... noapte buna!

       

          Concluzii? 
Dacă n-aş avea sentimente, aş putea deveni cea mai inteligentă femeie de pe pământ.

                        Tind sa cred ca am intotdeauna dreptate. Stiti care e treaba cu noi, femeile? Rabdam, avem atat de multa rabdare si ne sacrificam, si luptam... luptam pana nu mai ramane nimic intreg in interiorul nostru. Luptam pentru ceea ce iubim pana nu mai ramane nimic din noi, din ceea ce am fost. Si ajungem in situatii... limita, sa le numim, cand explodam si luam unica decizie corecta.

              
                    Cand punem capat unei relatii, o facem definitiv. Si daca cumva ne intoarcem, nu este pentru ca ne e dor de certurile frecvente, neintelegerile sau dorul acela de ceea ce obisnuia a fi candva. Ne intoarcem pentru o scurta perioada pentru acea siguranta, pentru acea obisnuinta, pentru "cel putin pe el il cunosc". Toate datorate acelei temeri de singuratate. O putem numi... impacare temporara.


                  Pentru ca... ar fi trebuit sa plec!  A.C.

joi, 25 decembrie 2014

Inceputuri...

                   
 Sfarsitul unui inceput

          Zambetul tau mi-a ramas intiparit in minte si nu-i pot da Delete. A aparut din senin si cand zambesti uit de tot, dar si cel mai frumos zambet are o parte intunecata... mai intunecata decat te gandesti ca ar putea fi, mai adanca decat ti-ai fi imaginat ca e si mai insetata de razbunare decat ai fi crezut vreodata. Pentru ca toate lucrurile frumoase au si parti urate. Pentru ca toate persoanele bune sunt si rele, pentru ca albul este alb... dar poate fi si alb sters.



Pentru ca uitasem sa-i dau post... :) A.C.

miercuri, 27 august 2014

You :)

”- Write something about me”, he said.
“- Break my heart first."

vineri, 15 august 2014

Cine esti? Bine!

                                            Cine esti?     sau    Cine sunt?   dar    Cine e el?

                            Eu sunt Tu! Sunt umbra celei ce am fost si soarele celei ce voi fi! Eu sunt rana si cutitul! Si nu regret, e o rana placuta. Te simt "cu mine" mai mult ca niciodata, ori de cate ori ma comport ca tine. Norocul tau daca te indragostesti de un scriitor... va scrie despre tine incat vei ajunge sa traiesti vesnic. Daca nu ai fi tu, probabil nu as mai avea ce scrie, tu esti sursa inspiratiei, pacatul, fructul interzis ce-mi otraveste povestea si o schimba... o schimba la nesfarsit, incat nu prevad un final. Tu esti personajul meu pur, unic, fictiv... sau nu.
                           Celalalt? O simpla alarma a unui ceas, ce suna zilnic, neincetat cu speranta de a ma trezi din aceasta agonie. Si suna... si nu-i acord atentie, nu-l aud! Stii care-i problema unei alarme? Daca nu o auzi, necesita schimbata... iar... si iar... pana o gasesti pe cea potrivita, care te trezeste din reverie. Si daca visul este puternic, atunci nu te mai lasi trezit de o alarma... ci singur o faci, cand vrei, cu greu. Pentru ca trebuie!

                                                                        Bine!
                            Daca exista un lucru pe care l-am invatat in aceasta seara, acesta e ca toti vrem ca totul sa fie bine. Nu fantastic, nu minunat, nu perfect sau wow. Ne multumim sa acceptam sa fie bine, fiindca in majoritatea timpului "bine" este de ajuns. Si eu vreau sa fie bine. Vreau sa fim bine impreuna. Sa ma iubesti intreaga noapte, sa ma tii in brate si sa-mi soptesti, " somn usor!". Pentru ca asta ar fi inzecit mai bine decat un "Te iubesc!". Parfumul tau sa-mi inunde narile dimineata, si ...



.... si aici mi-ai rupt filmul, tu, cel caruia nu-i pasa! Bine! raspunsul meu catre tine!

Inca simt gustul amar al serii precedente. Nu doare, este filtrat.


Pentru ca incepi sa te prinzi. Cu drag,  A.C.

vineri, 11 iulie 2014

SMS

                   Femeia care te-a iubit este femeia pe care vei vrea sa o iubesti cand va fi prea tarziu.... Ai sa o vrei inapoi la un moment dat, ai sa-i simti lipsa cum i-ai mai simtit-o si in alte dati, doar ca de data asta nu va mai fi acolo sa te asculte, sa te creada si sa se intoarca. Daca a luat decizia definitiva de a te lasa in urma, nu va mai arunca nicio privire catre trecut, acolo unde vei ramane tu, uitandu-te dupa ea pana cand trecerea timpului te va face sa-ti doresti sa o mai vezi macar o data, sa iti reimprospatezi imaginea ei. Si o vei vedea... fericita, alaturi de un barbat minunat in locul caruia ai fi putut fii tu.


De ce? Pentru ca simt nevoia nebuna, dar totodata fireasca de a da send unui mesaj. Rog a sparge cineva clepsidra timpului in momentul maxim de fericire!

"Mi-e dor... :) "

Pentru ca .... pana maine, este si o noapte! A.C.

vineri, 23 mai 2014

Pragmatic


Nici cu tine, nici fara tine. Pentru saptamana asta in care am simtit gustul amar al tacerii tale si incercarile mele de a te binedispune... fara succes. Stii ce se intampla cand incerci, incerci si tot incerci? Obosesti. Azi, am obosit! Am obosit sa-ti fiu alaturi cand ai nevoie, iar tu sa dai bir cu fugitii ori de cate ori simt nevoia fireasca de a-mi fi alaturi. Teama de singuratate, slabiciune, neputinta, respect scazut de sine sau poate dorinta de a simti ca traim alaturi de un om care azi ne spune „da”, iar maine „nu”. Relatia asta consuma si stii care e adevarata problema? Nu consuma benzina! Consuma ceva mult mai scump, ma consuma pe mine.
Atat de mare dorinta de a te simti alaturi si tot atat de mare dorinta de a te alunga ... pentru momentele in care tu pui capat, incetul cu incetul propriului meu, eu. Eu nu mai sunt eu. Eu sunt amintirea celei care am fost si curand promisiunea unui eu care vreau sa fiu, cu sau fara tine.
Suntem ca cei cu care ne bem cafeaua, spunea acum cateva zile o prietena. Eu nu vreau sa devin un Tu, indiferent, singuratic, ce ignora micile detalii care totusi ne fac fericiti. Azi, momentul meu, marunt dar fericit, spulberat de egoismul tau.

P.S. Nu am nevoie de tine pentru a repara ziua de azi...


Pentru ca si maine e o zi... Poate, inzecit mai buna decat aceasta :) A.C.

luni, 19 mai 2014

Tu ce iubesti?



Si mai important... pe cine iubesti?

Eu personal, iubesc linistea si diminetile tarzii alaturi de persoana iubita. Iubesc sunetul valurilor ciocnindu-se la mal si linistea profunda a zapezii cand imbraca totul in alb. Mirosul dulce al ciocolatei calde si zilele ploioase destinate filmelor. Stii, iti iubesc dulcele parfum si acrul caracter pe care-l imbraci uneori. Iubesc certurile copilaresti si impacarea ce urmeaza. Da, si poate nu ti-am spus dar iubesc sa ma alinti. Pentru ca uneori sunt un copil ce are urgenta nevoie de protectie si dragoste, iar alteori sunt femeia rece si calculata pe care o doresti. 

Pe cine iubesc?
 Iubesc barbatul brunet si serios, cu zambet frumos dar scump la vedere... Hmm, da. Chiar el. L-ai recunoscut? Combinatia ideal de fatala pentru mine. Tu, cel care nu crede.
 Este greu, intr-o lume atat de insetata de palpabil si rational, sa poti sa intelegi ca cineva te iubeste cu tot cu imperfectiunile tale, cu tot cu ifosele tale, cu tot cu starile tale. Iar tu, dragul meu , ai multe stari si nu toate la fel de usor de suportat. Este atipic ca cineva sa te mai doreasca pur si simplu, fara sa ai o serie de criterii pe baza carora sa fii considerat admis. Iar eu inca o fac, inca de atunci si inca nu s-a sfarsit.
Daca te-ai privi prin ochii mei, ai realiza ca ei iti vad doar sufletul... nu se opresc la invelisul pe care il poate observa toata lumea.

L-as iubi... 
 
                  L-aş iubi pentru că n-ar avea nimic din bărbatul ideal pe care îl visam cu ani în urma… Nu ar fi cel mai frumos şi nici cel mai râvnit. L-aş iubi pentru că nu este perfect, dar este perfect pentru mine. L-aş iubi pentru felul în care mă înveleşte noaptea şi pentru că îmi lasa ultimul fursec dimineaţa. L-aş iubi pentru pasiunea pe care o pune în tot ceea ce face, pentru ambiţia lui şi aş fi mândră că sunt iubită de un bărbat ca el... L-aş iubi pentru că nu m-ar lăsa să fac întotdeauna ce vreau… nu mi-ar spune “cum vrei tu”, “unde vrei tu”, “cum crezi tu” şi nu i-ar fi teamă să-mi spună “nu”. L-aş iubi pentru că ar fi cel mai aspru critic al meu şi pentru că alături de el aş deveni zi de zi un om mai bun şi mai femeie. L-aş iubi pentru că după cea mai urâtă zi, odată ajunsă în braţele lui aş simţi că toate trec… L-aş iubi pentru că mă ia de mână atunci când mergem pe stradă...pentru că îi e drag copilul din mine şi iubeşte femeia care sunt.
L-aş iubi, dacă l-aş găsi…

 
P.S. L-am gasit... l-am iubit! 
  Pentru ca si maine e o zi... A.C. :)

duminică, 18 mai 2014

Pentru ce?

                         

  Pentru ca am incercat, dar nu am putut. Pentru ca vinul deja iti e complice si nu mai duce la uitare, ci la accentuarea tuturor amintirilor cu tine. Si am incercat, nu ai idee cat... tu nu ma crezi, eu nu renunt! Nu renunt pentru ca nu trece o zi fara sa nu ma gandesc la tine. Pentru ca imbratisarea ta in timp ce dorm si sarutul de pe frunte, inseamna mult mai mult decat iti poti inchipui.

Pentru ca si maine e o zi. A.C. :)